Arta de a trăi frumos!

Aurelia Marinescu spunea în prefața la cartea domniei sale, ”Codul bunelor maniere astăzi”, că respectarea bunelor maniere este identică cu ”Arta de a trăi frumos!” Cred că, mai ales în ziua de astăzi, e absolut necesar să ne respectăm timpul și spațiul personal, să ne respectăm valorile, tradițiile și poate să mai lăsăm un pic internetul ăsta și să trăim cu adevărat!

În ultima vreme rețelele de socializare au intrat parcă mai puternic în viața mea, alături de internet și ca o consecință indirectă a vremurilor pe care le trăim. Telefonul a devenit una cu corpul meu, fiind prelungirea mâinii stângi. Dacă uit telefonul pe undeva, Bine că m-am oprit la FB și Insta ... că altfel nu mai știu când munceam, când trăiam. Parcă totul astăzi de învârte în jurul spațiului acesta virtual, care a devenit ușor, ușor al doilea Pământ, un loc unde ne întâlnim cu prietenii, unde avem folosința unui spațiu virtual, parcă am fi proprietari, dar unde, nici măcar chiriași nu suntem...  Dar deviez de la subiectul care mă tot frământă. Chiar dacă este un spațiu virtual, zic eu că și aici trebuie să respectăm bunele maniere.  Știu că sunt un om al regulilor, prin natura meseriei mele, aplic mereu în viața profesională un set strict de reguli, am grijă să respect termenele procedurale, să respect legile, să respect solemnitatea ședinței de judecată, etc,. regulile fac astfel parte din viața mea și uneori știu că prin această lupă a regulilor privesc întreaga societate și chiar partea de socializare de pe internet.

Astfel, rămân mereu surprinsă atunci când persoane necunoscute îmi cer prietenia pe FB. Dacă nu le cunosc, nu înțeleg de ce ar vrea să fim prieteni. Pentru activitatea profesională, am pagina de rigoare. Dar nu e despre asta, e despre faptul că bunele maniere spun că  nu te adresezi niciodată unei persoane care nu ți-a fost prezentată... Cum se traduce acest lucru pe FB? Înseamnă că nu ceri prietenia unei persoane care nu ți-a fost prezentată și pe care nu o cunoști, înseamnă că în realitate, prieteni nu e identic cu cunoștințe.

Dacă totuși treci peste această regulă și vrei să îți lărgești cercul de cunoștințe, crezi tu că, dacă suntem prieteni pe FB înseamnă ceva, ai grijă totuși ca la fotografia de profil să nu fie un câine, o pisică, flori sau peisaje.. Nu de alta dar dacă tot nu te cunosc, cum aș putea vedea cine vrea să se împrietenească cu mine pe FB???

Un alt aspect pe care l-am sesizat, este ”mi se fac propuneri de afaceri”, deși nu am solicitat acest lucru. Mi se trimit mesaje pe mess cu astfel de propuneri, cu un text mai mult decât imbecil, cu tehnici clare de manipulare. Dragilor, a da sfaturi cuiva care nu ți le cere, a trimite mesaje cuiva pe care nu îl cunoști personal, cu care nu te-ai văzut în realitate niciodată, nu te-a prezentat nimeni, e ca și cum ai intra în casă prin efracție... Nici măcar nu mai ține de regulile de bune maniere, nu ține de etichetă, ține de limita penalului, da, nu am delimitată proprietatea pe net, dar intri în spațiul meu virtual, îmi ocupi memoria telefonului cu mesajele tale și chiar dacă nu îl citesc, îmi ocupi timpul cu ștersul mesajelor, ceea ce în traducere liberă, înseamnă că intri cu ”picioarele” în viața mea și nu ții cont de nimic, pe principiul că pe net totul e posibil. Ei, nu e chiar așa.. și dacă tot trimiți mesaje nesolicitate, te mai și superi dacă te trimit la plimbare.. De ce?? Gândește-te că în America se poate trage cu arma dacă cineva intră pe proprietatea unuia neinvitat! Prin urmare, și de la mine primești un mare Block  și mă voi specializa să și raportez astfel de situații pentru a face bine și altora și de ce nu, chiar ție... cel care mi-ai invadat spațiul personal și timpul. Iar la urmă spui.. Vai dar ce personal ai luat-o. Păi, da, că te-ai adresat unei persoane, nu unui robot... persoană care,  dacă nu te-a invitat are dreptul, în limita respectului pe care tu i l-ai arătat să îți întoarcă respectul așa cum știe ea mai bine!

Am mai sesizat moduri mult prea directe de exprimare. Lumea cere o opinie pe internet de parcă i se cuvine. Nu există un ”Vă rog frumos”, ”Aș putea oare...”nu există o formulă de adresare politicoasă care să te îmbie practic să răspunzi.

Un alt aspect, tot virtual dar acum cu grupurile de pe WhatsApp, dacă tot suntem în același grup, dar Grupul este format din indivizi care în principiu nu se cunosc personal dar au un interes comun, nu trimite mesaje la ore nepotrivite. La 2 noaptea sau când își tună. Unii scriu o propoziție de cinci cuvinte în zece mesaje, utilizează incorect limba română și nu respectă programul celorlalți.  Ne cunoaștem fără a fi prieteni, fără a fi rude, etc.. Haideți să ne respectăm! Haideți să trăim frumos!