Plata avansului pe baza unui contract

Contractul reprezintă un acord de voință dintre două sau mai multe părți care intenționează să constituie, să modifice, să transmită ori să stingă un raport juridic. Multe dintre contracte sunt încheiate fără ca acestea să capete o formă, simplul acord de voințe, prezentat verbal, fiind suficient. Uneori, legea obligă ca un contract să îmbrace o formă scrisă, sub semnătură privată sau autentică.

Există unele contracte, fie de achiziție a unui bun, fie de prestări servicii, în care se inserează clauze privitoare la obligația de achitare a unui avans. Acest tip de clauză joacă rolul de a crea o siguranță părților implicate, conturând seriozitatea și buna-credință a acestora. Problema apare atunci când acest echilibru ipotetic este sabotat de una dintre părți, fapt ce naște o serie de probleme juridice. 

Situația este una cunoscută, prezentând valențe în diverse domenii de activitate, pornind de la achiziția unui autovehicul ori a unui bun imobil, și până la prestări servicii în vederea organizării unui eveniment ori pentru renovarea unui apartament.

Complexitatea subiectului ne împiedică să tratăm lucrurile în detaliu, motiv pentru care vom face o prezentare generală a noțiunii de achitare a unui avans in baza unui contract.

Avansul se materializează, în cele mai multe cazuri, în plata unei sume de bani, parte din costul total al contractului, pe care beneficiarul contractului trebuie să o achite prestatorului.

Bine ar fi ca, atunci când plătiți o sumă de bani cu titlu de avans, în schimbul acestui efort să primiți o garanție, care să restabilească balanța contractuală. În situația unor obligații deosebit de mari, această garanție este absolut necesară.

Un alt aspect vizează impactul pe care pretinsul avans îl are asupra bugetului dumneavoastră, sens în care vă recomand să negociați cu partea contractantă în vederea reducerii ori eșalonării acestuia.

Cu titlu de exemplu, putem lua situația în care doriți să vă achiziționați mobilă pe comandă, iar la încheierea contractului vi se solicită să plătiți un procent din prețul total al bunurilor, urmând ca, la finalizarea și montarea acestora, să achitați și diferența rămasă.

Procedurile legale și metodele de restituire a unui avans

Așa cum aminteam anterior, de cele mai multe ori, seriozitatea părților și buna-intenție a acestora, ajută la finalizarea și îndeplinirea cu succes a obligațiilor asumate în baza contractului.

Însă, ca de fiecare dată, există și excepții de la regulă, care se pot manifesta în diferite feluri, sens în care fie prestatorul nu își execută obligațiile în modalitatea stipulată în contract ori în termenul stabilit, fie beneficiarul nu achită diferența de preț.

Este indicat ca, în schimbul avansului să vă fie eliberată o chitanță ori o altă dovadă care să ateste plata. În același timp, recomand ca înainte de a contracta cu o persoană juridică, să obțineți cât mai multe informații din piață, pentru a afla reputația acesteia și pentru a vă confirma dacă este în regulă să procedați la încheierea contractului.

Vorbim în acest subpunct despre situația în care avansul plătit trebuie recuperat, întrucât contractul încheiat nu se va mai finaliza, sarcină care, uneori, se dovedește a fi o adevărată corvoadă în practică. 

Până să apelați la instanța de judecată, încercați să utilizați căi amiabile. Trimiteți notificări scrise în care solicitați restituirea avansului ori invitații la mediere desfășurate în prezența unui mediator ori a unui avocat. Această cale este mai puțin cronofagă, mai puțin stresantă și mai puțin costisitoare pentru ambele părți.

Dacă prima variantă nu dă roade, atunci sunteți nevoiți să apelați la instanța de judecată, solicitând acesteia să constate rezoluțiunea judiciară a contractului, să repună părțile în situația anterioară și să oblige prestatorul la restituirea avansului. Prin aceeași cerere veți putea solicita dobânda legală ori plata de daune-interese, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Ce pot face dacă firma este de negăsit? 

Situațiile descrise anterior prezintă scenariul optimist în care atât A, beneficiarul, cât și B, prestatorul, sunt cunoscuți, iar datele lor de identificare sunt reale.

În cazul în care firma cu care ați contractat este una fictivă, adică nu este înregistrată în mod legal, aspect pe care nu l-ați cunoscut la data încheierii contractului, atunci fapta de a nu restitui avansul îmbracă forma tipică a infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de articolul 244 din Codul penal: (1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Dacă vă aflați într-o astfel de situație, trebuie să formulați plângere penală împotriva așa-numitei firme, în cuprinsul căreia să menționați și persoanele fizice cu care ați colaborat.

Dacă persoanele implicate fac restituirea avansului, iar dumneavoastră nu mai aveți alte pretenții, puteți solicita organelor de poliție să ia act de faptul că v-ați împăcat, ceea ce va conduce la renunțarea la urmărirea penală și la închiderea dosarului.

Caz particular: Restituirea unui avans plătit pentru o achiziție imobiliară

În domeniul imobiliar se practică frecvent achitarea unei sume de bani odată cu încheierea unei promisiuni de vânzare-cumpărare, iar dacă nu se prevede altfel, articolul 1670 din Codul civil ne spune că sumele plătite în temeiul unei promisiuni de vânzare reprezintă un avans din prețul convenit.

În această situație, recomand ca în cuprinsul antecontractului să fie inserată o clauză care să prevadă înscrierea acestuia în cartea funciară a imobilului. Procedați în acest fel pentru a vă garanta faptul că promitentul-vânzător nu va putea înstrăina bunul către o altă persoană, iar avansul achitat și celelalte clauze sunt opozabile terților.

Dacă cel care are obligația transferării dreptului de proprietate asupra imobilului refuză să procedeze în acest sens, trebuie să știți că aveți la dispoziție două variante: fie obțineți restituirea avansului plătit, fie obțineți o hotărâre judecătorească care să țină loc de contract, hotărâre care are efect constitutiv de drepturi. 

Trebuie să aveți în vedere că, pentru a obține o hotărâre care să țină loc de contract este necesar ca promitentul-cumpărător (reclamantul) să-și fi îndeplinit toate obligațiile asumate prin antecontract.

În situația în care promitentul-vânzător nu se prezintă la încheierea contractului, dacă ați inserat în cuprinsul antecontractului o clauză de arvună, acesta poate fi obligat la restituirea dublului sumei pe care a primit-o drept arvună (avans).

Obligarea la plata de daune

Așa cum menționam anterior, pe lângă restituirea avansului, prestatorul poate fi obligat și la plata de daune, în cazul în care neexecutarea la timp, fără justificare sau culpabilă a obligației acestuia vă creează un prejudiciu.

Aceste daune-interese reprezintă despăgubiri bănești pe care debitorul este obligat să le plătească în cazul neexecutării obligației.

Condițiile care trebuie îndeplinite pentru a putea cere daune-interese sunt:

1. să existe o neexecutare a unei obligații asumate de către creditor
2. să existe o culpă sau o vinovăție a debitorului
3. să existe un prejudiciu cauzat de neexecutarea obligației
4. să existe un raport de cauzalitate între neexecutare și prejudiciu.

Ca o concluzie, aș vrea să aveți în vedere faptul că, indiferent cât de multă încredere vă inspiră partea cu care urmează să încheiați contractul sau indiferent cât de entuziasmat sunteți vizavi de noua achiziție ori noul proiect, nu omiteți să vă luați măsurile de precauție necesare pentru a preîntâmpina oricare dintre problemele expuse anterior. De cele mai multe ori, un sfat ori o opinie legală avizată vă poate scuti de multe aspecte neplăcute.